Tehnologia 5G, de la așteptări la (in)certitudini

Tehnologia 5G, de la așteptări la (in)certitudini

5G reprezintă, cu certitudine, viitorul industriei telecom, iar impactul noii tehnologii se va resimți la nivelul întregii economii mondiale. Când se va materializa însă acest „viitor” și în România nu este tot atât de clar.

Operatorii sunt în blocstarturi

Așteptările operatorilor mobili locali de la tehnologia 5G sunt, evident, mari. Prin urmare, niciunul nu bate pasul pe loc:

  • Telekom România a fost primul la start și a organizat în vara anului trecut, împreună cu Ericsson, o primă demonstrație 5G la București (o premieră, de altfel, și pentru Europa de Sud-Est).
  • Vodafone România a anunțat la sfârșitul anului trecut că, în urma investițiilor realizate în retehnologizare, rețeaua sa mobilă este pregătită să facă trecerea de la 4G la 5G.
  • Orange a anunțat, la începutul acestui an, că România va fi una dintre cele trei țări europene în care va realiza teste 5G (în parteneriat cu Cisco și Samsung) în cursul lui 2018.

Chiar dacă, încă, nu a ieșit la rampă cu anunțuri, și Digi Mobil se pregătește pentru trecerea la 5G, încheind în acest sens un parteneriat cu Ericsson la sfârșitul anului trecut.

Termenele oficiale

Lansarea efectivă a tehnologiei 5G nu depinde însă doar de operatorii mobili și furnizorii de tehnologie, ci și de momentul scoaterii la licitație a primelor licențe 5G.

Ori, anunturile în acest sens sunt… în întârziere.

De exemplu, cu ocazia premierei Telekom de anul trecut, ministrul Comunicațiilor de atunci Augustin Jianu, declara că primele licențe vor fi anunțate în 2018, pentru a facilita lansarea comercială a serviciilor 5G în 2020. Și premierul de atunci, Sorin Grindeanu (ex-ministru MCSI), vorbea de o „adopție timpurie“ a noii tehnologii, care să impulsioneze dezvoltarea economiei.

Optimismul din 2017 s-a temperat însă în 2018, când scoaterea la licitație a licențelor a devenit condiționată de eliberarea spectrului de frecvențe de 700 Mhz (stabilit încă de acum un an de către UE pentru a fi utilizat pentru tehnologia 5G). În România, conform celui mai longeviv președinte ANCOM, Cătălin Marinescu, banda de 700 Mhz nu este folosită așa cum ar fi trebuit, respectiv pentru serviciile de televiziune digitală, tranziția fiind întârziata. (Potrivit prevederilor CE, televiziunea digitală ar fi trebuit să acopere 90% din populație și 80% din teritoriu încă de la inceptul lui 2017.) Nu același lucru se întâmplă însă și în Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina sau Ungaria, unde banda de frecvențe 694-790 Mhz este utilizată pentru transmiterea digitală a programelor TV. (Ca urmare, oficialii europeni au stabilit în decembrie 2017 un mod de coordonare a utilizării benzii de 700 Mhz la nivel transfrontalier pentru a facilita introducerea tehnologiei 5G.)

Cât de mult blochează acest fapt scoaterea la licitație a licențelor 5G în România nu este foarte clar. Cert este că actualul ministru al Comunicațiilor, Bogdan Cojocaru, anunța la începutul acestui an că nu poate anunța un termen exact. Aceasta în condițiile în care în programul de guvernare 2018-2020 (publicat tot la începutul acestui an) se stipulează: „Scoaterea la licitație publică a serviciilor 5G până la sfârșitul anului 2018.“

O Strategie Națională

Nici din partea ANCOM nu există, încă, o precizare asupra unui posibil termen pentru demararea procesului de licitație. „Planul de acțiuni pentru anul 2018“, aprobat în februarie, prevede că Autoritatea se va ocupa anul acesta cu elaborarea și adoptarea „poziției naționale privind acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio în benzile de frecvențe de 700 Mhz, 800 Mhz, 1500 Mhz, 2600 Mhz, 3400-3600 Mhz și 26 GHz pentru sisteme de comunicații mobile de bandă largă, inclusiv pentru implementarea sistemelor de generație viitoare (5G). Această acțiune are ca obiectiv realizarea obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa privind accesul la serviciile de comunicații de bandă largă pană în 2020, precum și a obiectivelor «Planului de acțiuni: 5G pentru Europa» privind introducerea coordonată a serviciilor 5G în Uniune.“

La rândul sau, actualul președinte ANCOM, Sorin Grindeanu, amintea (în cadrul unui interviu acordat în luna martie a.c.) de necesitatea unei Strategii Naționale pentru 5G. Și mai preciza că momentul scoaterii la licitație va fi cel în care piața va fi pregătită astfel încât statul să poată câștiga mai mult.

Ce model va fi ales

Interesant este că, doar cu o lună înainte, CEO-ul grupului Deutsche Telekom, Tim Hottges, lansa un apel către guvernele europene de a nu stabili prețuri exorbitante pentru licențele 5G.

Și Dan Georgescu, președintele AOTR, făcea o precizare importantă în acest sens la ediția de anul trecut a evenimentului Ziua Comunicațiilor. Fostul președinte ANRC (și, ulterior, ANRCTI) atribuia succesul dezvoltării telefoniei mobile în România prețului accesibil la care au fost scoase la licitație primele licențe (în 1997) și faptului că statul nu a reglementat excesiv acest domeniu, facilitând astfel dezvoltarea unei piețe competitive.

Rămâne de văzut dacă și cum vor fi replicate aceste principii și în cazul tehnologiei 5G. Veți putea afla acest lucruri participând la „Ziua Comunicațiilor 2018“, eveniment ce se va desfășura pe 15 mai 2018, la Hotel J.W. Marriott.